Testul muscular este o metoda de examinare obiectiva pentu determinarea gradului de forta musculara, slabiciunea, musculara putand fi rezultatul unei patologii diverse .Multi autori considera ca alaturi de bilantul articular, bilantul muscular reprezinta elementele fundamentale ale evaluarii functionale -parte importanta a semiologiei specifice domeniului nostru de activitate ,recuperarea medicala .
Motivele de a efectua aceasta testare manuala .
-dislocarile articulare
-fracturile recente
-stari postoperatorii (locale)
-miozitele osifiante
-procese infectioase si inflamatorii locale
-durerile intenseoperatiile pe abdomen (pentru musculaturea abdominala)
-boli cardiovasculare severe
-stari de oboseala locala sau generala
a) testarea individuala a muschiului prin pozitionari, stabilizari si scheme de miscare caracteristice, exemplu: separarea actiunii fesierului mare de ischiogambieri pentru extensia soldului etc.
b) testul miscarii functionale, testul muschiului functional, testul de screening sunt teste de evaluare a fortei. Sunt putin precise si au doar scopul sa realizeze o evaluare generala rapida asupra fortei musculare si sa determine aria slabiciunilor musculare unde va trebui insistat cu teste mai precise.
c) activitatile curente

Bilanţul articular reprezintă măsurarea amplitudinilor de mişcare în articulaţii, în toate direcţiile. Amplitudinea de mişcare articulară exprimă modul de mobilizare a unui segment şi nu gradul de mişcare.
Tendinţele moderne ale evaluării mişcării unei articulaţii sunt de a nu pune accentul pe gradul de mobilitate din considerentul că acesta nu dă suficiente date despre starea structurilor implicate în mişcarea articulară şi implicit, despre cauzele limitărilor acesteia. Împreună cu cel muscular reprezintă un examen analitic de bază în kinetoterapie. Ele se fac obligatoriu la începutul şi sfârşitul tratamentului kinetoterapeutic, dar şi evaluările intermediare oferă date importante asupra stării de funcţionalitate a articulaţiei sau activităţii musculare din acel moment, urmând ca pe baza datelor înregistrate să se poată lua decizia unor modificări sau altor interpretări utile obiectivelor propuse.
Reguli generale ale testării:
Pentru a realiza bilanţul articular, desfăşurarea examenului trebuie să fie mereu aceeaşi, parcurgând cinci etape:
1. Măsurarea amplitudinii mişcărilor normale;
2. Depistarea mişcărilor anormale;
3. Punerea în evidenţă a eventualelor aspecte clinice asociate;
4. Studiul radiologic al articulaţiei;
5. Sinteza tuturor datelor abţinute.